destinare

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a destina.

Pronunție

  • AFI: /des.ti'na.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
destinare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ destinare destinări
Articulat destinarea destinările
Genitiv-Dativ destinării destinărilor
Vocativ destinare destinărilor
  1. acțiunea de a destina și rezultatul ei.


Traduceri

Anagrame

Referințe