destina

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză destiner < latină destinare.

Pronunție

  • AFI: /des.ti'na/


Verb


Conjugarea verbului
destina
Infinitiv a destina
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
destinez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să destineze
Participiu destinat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a stabili, a hotărî (ceva) dinainte, în vederea unui scop; a hărăzi.
    Pădurea aceasta este destinat tăierii.
  2. a hotărî dinainte soarta unei ființe sau a unui lucru; a ursi, a meni, a sorti, a predestina.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe