destructoare

română

Etimologie

Din destructor.

Pronunție

• AFI: /des.truk'to̯a.re/

Substantiv

Declinarea substantivului destructoare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	destructoare	destructoare
Articulat	destructoarea	destructoarele
Genitiv-Dativ	destructoarei	destructoarelor
Vocativ	destructoareo	destructoarelor

1. (rar) persoană care distruge.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online