detunare
Etimologie
Din a detuna.
Pronunție
- AFI: /de.tu'na.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului detunare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | detunare | detunări |
| Articulat | detunarea | detunările |
| Genitiv-Dativ | detunării | detunărilor |
| Vocativ | detunare | detunărilor |
- acțiunea de a detuna și rezultatul ei; bubuit, detunătură.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online