deviație

română

Etimologie

Din franceză déviation.

Pronunție

• AFI: /de.vi'a.ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului deviație
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	deviație	deviații
Articulat	deviația	deviațiile
Genitiv-Dativ	deviației	deviațiilor
Vocativ	deviație	deviațiilor

1. abatere de la direcția dată sau normală.

Cuvinte compuse

• deviație de sept

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online