dezaburi

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din dez- + a aburi.

Pronunție

  • AFI: /de.za.bu'ri/


Verb


Conjugarea verbului
dezaburi
Infinitiv a dezaburi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
dezaburesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să dezaburească
Participiu dezaburit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a înlătura aburul de pe geamuri.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe