dezaprobare

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a dezaproba.

Pronunție

  • AFI: /de.za.pro'ba.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
dezaprobare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ dezaprobare dezaprobări
Articulat dezaprobarea dezaprobările
Genitiv-Dativ dezaprobării dezaprobărilor
Vocativ dezaprobare dezaprobărilor
  1. acțiunea de a dezaproba; (concr.) cuvinte, act scris etc. prin care se dezaprobă ceva.


Traduceri

Referințe