dezasambla

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză désassembler.

Pronunție

  • AFI: /de.za.sam'bla/


Verb


Conjugarea verbului
dezasambla
Infinitiv a dezasambla
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
dezasamblez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să dezasambleze
Participiu dezasamblat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a desface un asamblaj de piese.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe