dezmoștenire
română
Etimologie
Din a dezmoșteni.
Pronunție
- AFI: /dez.moʃ.te'ni.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului dezmoștenire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | dezmoștenire | dezmoșteniri |
| Articulat | dezmoștenirea | dezmoștenirile |
| Genitiv-Dativ | dezmoștenirii | dezmoștenirilor |
| Vocativ | dezmoștenire | dezmoștenirilor |
- acțiunea de a dezmoșteni și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online