Sari la conținut

dezordine

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din dez- + ordine (după franceză désordre).

Pronunție

  • AFI: /de.zor.diˈne/


Substantiv


Declinarea substantivului
dezordine
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ dezordine dezordini
Articulat dezordinea dezordinile
Genitiv-Dativ dezordinii dezordinilor
Vocativ dezordine dezordinilor
  1. lipsă de ordine; neorânduială.
  2. lipsă de organizare, de disciplină; debandadă.
  3. tulburare (socială); revoltă, răscoală.


Traduceri

Referințe