tulburare

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din tulbura.

Pronunție

  • AFI: /tul.bu'ra.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
tulburare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tulburare tulburări
Articulat tulburarea tulburările
Dativ-Genitiv tulburării tulburărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a tulbura și rezultatul ei
  2. pierdere a limpezimii, a transparenței unui lichid (din cauza impurităților)


Cuvinte derivate


Traduceri