Sari la conținut

dibuială

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a dibui + sufixul -eală.

Pronunție

  • AFI: /di.buˈja.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
dibuială
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ dibuială dibuieli
Articulat dibuiala dibuielile
Genitiv-Dativ dibuielii dibuielilor
Vocativ dibuială dibuielilor
  1. dibuire.
  2. (fig.) lucrare de începător, care reflectă lipsa de experiență, căutările (încă neizbutite ale) cuiva.


Traduceri

Traduceri

Anagrame

Referințe

Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=dibuială&oldid=995642”