dificultate
Etimologie
Din franceză difficulté < latină difficultas, difficultatis.
Pronunție
- AFI: /di.fi.kul'ta.te/
Substantiv
| Declinarea substantivului dificultate | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | dificultate | dificultăți |
| Articulat | dificultatea | dificultățile |
| Genitiv-Dativ | dificultății | dificultăților |
| Vocativ | dificultate | dificultăților |
Expresii
- A face (sau a crea) dificultăți = a pune (cuiva) piedici; a opune rezistență, a se împotrivi (într-o problemă)
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online