digamma

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză digamma.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
digamma
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ digamma invariabil
Articulat digamma invariabil
Genitiv-Dativ digammei invariabil
Vocativ digammo invariabil
  1. semivocală cu valoare de u consonantic, componentă a unor diftongi, triftongi etc.


Traduceri

Referințe