De la Wikționar, dicționarul liber
(français)
Etimologie
Din franceză veche dignité < latină dignitātem, forma de acuzativ pentru dignitās („valoare; demnitate”). Confer cuvântul moștenit în franceză veche deintié.
Pronunție
Substantiv
dignité f., dignités pl.
- demnitate
- (p.ext.) solemnitate
Cuvinte apropiate
Referințe
