diletantism

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză dilettantisme.

Pronunție

  • AFI: /di.le.tan'tism/


Substantiv


Declinarea substantivului
diletantism
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ diletantism invariabil
Articulat diletantismul invariabil
Genitiv-Dativ diletantismului invariabil
Vocativ diletantismule invariabil
  1. faptul de a se ocupa ca diletant de o ramură a artei, a științei sau a tehnicii.
  2. (peior.) lipsă de pregătire temeinică, de seriozitate sau de însușiri necesare, dovedite de cineva în propriul domeniu de activitate.


Traduceri

Referințe