diluviu

română

Etimologie

Din franceză, latină diluvium.

Pronunție

• AFI: /diˈlu.vju/

Substantiv

Declinarea substantivului diluviu
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	diluviu	diluvii
Articulat	diluviul	diluviile
Genitiv-Dativ	diluviului	diluviilor
Vocativ	diluviule	diluviilor

1. potopul amintit în Biblie; (p.gener.) potop.
2. (geol.) pleistocen.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online