diriginte

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

După franceză dirigeant.

Pronunție

  • AFI: /di.ri'ʤin.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
diriginte
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ diriginte diriginți
Articulat dirigintele diriginții
Genitiv-Dativ dirigintelui diriginților
Vocativ invariabil diriginților
  1. profesor însărcinat cu dirigenția unei clase de elevi.
  2. (în trecut) director al unei școli primare rurale.
  3. șef al unui oficiu poștal sau vamal.
  4. (p.restr.) responsabil al unei farmacii.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe