diriginte
Etimologie
Din franceză dirigeant, italiană dirigente.
Pronunție
- AFI: /di.riˈʤin.te/
Substantiv
| Declinarea substantivului diriginte | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | diriginte | diriginți |
| Articulat | dirigintele | diriginții |
| Genitiv-Dativ | dirigintelui | diriginților |
| Vocativ | - | - |
- profesor însărcinat cu dirigenția unei clase de elevi.
- (în trecut) director al unei școli primare rurale.
- șef al unui oficiu poștal sau vamal.
- (p.restr.) responsabil al unei farmacii.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online