discomfiture

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

engleză

(English)

Etimologie

Din engleza medie desconfiture < de origine anglo-normandă.

Pronunție

  • AFI: /dɪs'kʌmfɪtʃər/


Substantiv

discomfiture, pl. discomfitures

  1. stare de jenă, stinghereală, stânjeneală

Sinonime

Cuvinte apropiate

Referințe