disfagie

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză dysphagie

Pronunție

  • AFI: /dis.fa'ʤi.je/


Substantiv


Declinarea substantivului
disfagie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ disfagie disfagii
Articulat disfagia disfagiile
Dativ-Genitiv disfagiei disfagiilor
Vocativ disfagio disfagiilor
  1. tulburarea deglutiției survenită ca urmare a unor patologii ORL, digestive sau neurologice.


Traduceri