disfuncție
Etimologie
Din germană Disfunktion, italiană disfunzione.
Pronunție
- AFI: /disˈfunk.ʦi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului disfuncție | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | disfuncție | disfuncții |
| Articulat | disfuncția | disfuncțiile |
| Genitiv-Dativ | disfuncției | disfuncțiilor |
| Vocativ | disfuncție | disfuncțiilor |
- (med.) tulburare a funcției unui organ, aparat sau sistem.
- (tehn.) reducere a adaptării sau integrării unui subsistem la sistemul din care face parte.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online