disjungere
română
Etimologie
Din a disjunge.
Pronunție
- AFI: /dis'ʒun.ʤe.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului disjungere | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | disjungere | disjungeri |
| Articulat | disjungerea | disjungerile |
| Genitiv-Dativ | disjungerii | disjungerilor |
| Vocativ | disjungere | disjungerilor |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online