disociație
română
Etimologie
Din franceză dissociation < latină dissociatio.
Pronunție
- AFI: /di.so.ʧi'a.ʦi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului disociație | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | disociație | disociații |
| Articulat | disociația | disociațiile |
| Genitiv-Dativ | disociației | disociațiilor |
| Vocativ | disociație | disociațiilor |
- disociere.
- rezultatul unei disocieri.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online