displăcut

română

Etimologie

Din a displăcea.

Pronunție

• AFI: /dis.plə'kut/

Adjectiv

Declinarea adjectivului displăcut
	Singular	Plural
Masculin	displăcut	displăcuți
Feminin	displăcută	displăcute
Neutru	displăcut	displăcute

1. neplăcut, dezagreabil.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• disculpat

Referințe

• DEX '98 via DEX online