displăcut

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din a displăcea.

Pronunție

  • AFI: /dis.plə'kut/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
displăcut
Singular Plural
Masculin displăcut displăcuți
Feminin displăcută displăcute
Neutru displăcut displăcute
  1. neplăcut, dezagreabil.


Traduceri

Anagrame

Referințe