Sari la conținut

distacco

De la Wikționar, dicționarul liber

(italiano)

Etimologie

Din verbul distaccare.

Pronunție

  • AFI: /di'stakko/


Substantiv

distacco m., distacchi pl.

  1. detașare, desfacere, desprindere
  2. despărțire, separare
  3. (fig.) indiferență, nepăsare
    Distacco dai beni terreni.

Sinonime

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Referințe

Etimologie

Derivat regresiv din distaccare.

Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru distaccare.