divinizare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a diviniza.

Pronunție

  • AFI: /di.vi.ni'za.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
divinizare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ divinizare divinizări
Articulat divinizarea divinizările
Genitiv-Dativ divinizării divinizărilor
Vocativ divinizare divinizărilor
  1. faptul de a diviniza.


Traduceri

Referințe