dobrogeancă

română

Etimologie

Din dobrogean + sufixul -că.

Pronunție

• AFI: /do.broˈʤe̯an.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului dobrogeancă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	dobrogeancă	dobrogence
Articulat	dobrogeanca	dobrogencele
Genitiv-Dativ	dobrogencei	dobrogencelor
Vocativ	dobrogeancă	dobrogencelor

1. femeie care face parte din populația Dobrogei sau este originară de acolo.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online