doctora

Vezi și : doctorá, doctorà, doctoră

română

Etimologie

Din doctoră.

Pronunție

• AFI: /ˈdok.to.ra/

Substantiv

1. forma de singular articulat pentru doctoră.

---

catalană

(català)

Etimologie

Din doctorar.

Pronunție

• (occidental) AFI: /dokˈto.ɾa/
• (central) AFI: /dukˈto.ɾə/
• (oriental) AFI: /dokˈto.ɾə/

Verb

1. forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru doctorar.
2. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru doctorar.

---

latină

(Latina)

Etimologie

Din doctōrō.

Pronunție

• AFI: /dokˈtoː.raː/

Verb

1. forma de persoana a II-a singular la prezent activ imperativ pentru doctōrō.

---

spaniolă

(español)

Etimologie

Din doctor („doctor”).

Pronunție

• AFI: /dokˈto.ɾa/

Substantiv

doctora f., doctoras pl.

1. (med.) doctoriță, doctoreasă

Sinonime

• (med.) (abr.) Dra., médica

Cuvinte apropiate

• doctor
• doctorado
• doctoral
• doctorar

Referințe

• Real Academia Española
• Wiktionary
• Wikcionario