doctrinară
română
Etimologie
Din doctrinar.
Pronunție
- AFI: /dok.tri'na.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului doctrinară | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | doctrinară | doctrinare |
| Articulat | doctrinara | doctrinarele |
| Genitiv-Dativ | doctrinarei | doctrinarelor |
| Vocativ | doctrinaro | doctrinarelor |
- persoană care formulează și susține o doctrină.
- persoană care aderă la unele păreri preconcepute, dogmatice.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online