drăgostire

română

Etimologie

Din a (se) drăgosti.

Pronunție

• AFI: /drə.gos'ti.re/

Substantiv

Declinarea substantivului drăgostire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	drăgostire	drăgostiri
Articulat	drăgostirea	drăgostirile
Genitiv-Dativ	drăgostirii	drăgostirilor
Vocativ	drăgostire	drăgostirilor

1. (pop.) faptul de a (se) drăgosti; (p.ext.) dragoste.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online