drișcuire

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din a drișcui.

Pronunție

  • AFI: /driʃ.ku'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
drișcuire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ drișcuire drișcuiri
Articulat drișcuirea drișcuirile
Genitiv-Dativ drișcuirii drișcuirilor
Vocativ drișcuire drișcuirilor
  1. acțiunea de a drișcui și rezultatul ei; drișcuit.


Traduceri

Referințe