dubălar

română

Etimologie

Din dub (e)ală + sufixul -ar.

Pronunție

• AFI: /du.bə'lar/

Substantiv

Declinarea substantivului dubălar
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	dubălar	dubălari
Articulat	dubălarul	dubălarii
Genitiv-Dativ	dubălarului	dubălarilor
Vocativ	dubălarule	dubălarilor

1. (reg.) tăbăcar.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• dărabul

Referințe

• DEX '98 via DEX online