dubit

română

Etimologie

Din a dubi.

Pronunție

• AFI: /du'bit/

Adjectiv

Declinarea adjectivului dubit
	Singular	Plural
Masculin	dubit	dubiți
Feminin	dubită	dubite
Neutru	dubit	dubite

1. (reg.) (despre piei) argăsit, tăbăcit.
2. (despre in, cânepă etc.) muiat, topit, destrămat.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online