duelist

română

Etimologie

Din franceză duelliste.

Pronunție

• AFI: /du.e'list/

Substantiv

Declinarea substantivului duelist
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	duelist	dueliști
Articulat	duelistul	dueliștii
Genitiv-Dativ	duelistului	dueliștilor
Vocativ	duelistule	dueliștilor

1. (rar) persoană care se bate în duel.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• deistul

Referințe

• DEX '98 via DEX online