duhan
Etimologie
Din sârbocroată duhan < din turcă otomană دخان, care provine din arabă دُخَان (duḵān).
Pronunție
- AFI: /duˈhan/
Substantiv
| Declinarea substantivului duhan | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | duhan | duhanuri |
| Articulat | duhanul | duhanurile |
| Genitiv-Dativ | duhanului | duhanurilor |
| Vocativ | duhanule | duhanurilor |
- (reg.) tutun.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online