Sari la conținut

duktig

De la Wikționar, dicționarul liber

(svenska)

Etimologie

Din germană medie de jos duchtich, care provine din saxonă veche *duhtig < proto-germanică de vest *duhtīg („puternic, competent, dotat”).

Înrudit cu daneză dygtig, engleză doughty, germană tüchtig, neerlandeză duchtig și norvegiană dyktig.

Pronunție


Adjectiv

duktig (comp. duktigare, sup. duktigast)

  1. deștept, abil, priceput
    Hon är en väldigt duktig matematiker.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Expresii

Referințe