duktig
Aspect
(svenska)
Etimologie
Din germană medie de jos duchtich, care provine din saxonă veche *duhtig < proto-germanică de vest *duhtīg („puternic, competent, dotat”).
Înrudit cu daneză dygtig, engleză doughty, germană tüchtig, neerlandeză duchtig și norvegiană dyktig.
Pronunție
Adjectiv
duktig (comp. duktigare, sup. duktigast)