Sari la conținut

duplica

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din franceză dupliquer.

Pronunție

  • AFI: /du.pli'ka/


Verb


Conjugarea verbului
duplica
Infinitiv a duplica
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
duplichez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să duplicheze
Participiu duplicat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) (rar) a face un duplicat.


Traduceri

Anagrame

Referințe