duplicitate
Etimologie
Din franceză duplicité < latină duplicitas, duplicitatis.
Pronunție
- AFI: /du.pli.ʧi'ta.te/
Substantiv
| Declinarea substantivului duplicitate | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | duplicitate | invariabil |
| Articulat | duplicitatea | invariabil |
| Genitiv-Dativ | duplicității | invariabil |
| Vocativ | duplicitate | invariabil |
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online