duramen

română

Etimologie

Din franceză duramen.

Pronunție

• AFI: /du'ra.men/

Substantiv

Declinarea substantivului duramen
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	duramen	duramenuri
Articulat	duramenul	duramenurile
Genitiv-Dativ	duramenului	duramenurilor
Vocativ	duramenule	duramenurilor

1. partea centrală a lemnului din trunchiul și ramurile unui arbore.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online