central

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză central < latină centralis. Confer italiană centrale.

Pronunție

  • AFI: /ʧen'tral/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
central
Singular Plural
Masculin central centrali
Feminin centrală centrale
Neutru central centrale
  1. care se află (aproximativ) în centru, în mijloc; care provine dintr-un centru.
    Vocală centrală.
    Străzile centrale ale orașului.
    Cartier central.
  2. (fig.) care ocupă o poziție principală, care constituie un nucleu în jurul căruia se grupează elementele secundare.
    Punctul central al acțiunii.
  3. care se conduce sau se dirijează de la un centru.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe