Sari la conținut

duruitură

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din a durui + sufixul -tură.

Pronunție

  • AFI: /du.ru.i'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
duruitură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ duruitură duruituri
Articulat duruitura duruiturile
Genitiv-Dativ duruiturii duruiturilor
Vocativ duruitură duruiturilor
  1. duruit.


Traduceri

Referințe