Sari la conținut

duruit

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a durui.

Pronunție

  • AFI: /du.ru'it/


Substantiv


Declinarea substantivului
duruit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ duruit duruituri
Articulat duruitul duruiturile
Genitiv-Dativ duruitului duruiturilor
Vocativ duruitule duruiturilor
  1. faptul de a durui; zgomot produs de ceva care duruie; huruit, huruitură, duruitură.


Traduceri

Traduceri

Anagrame

Referințe

Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=duruit&oldid=872561”