Sari la conținut

eșantionaj

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză échantillonnage.

Pronunție

  • AFI: /e.ʃan.ti.o'naʒ/


Substantiv


Declinarea substantivului
eșantionaj
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ eșantionaj eșantionaje
Articulat eșantionajul eșantionajele
Genitiv-Dativ eșantionajului eșantionajelor
Vocativ eșantionajule eșantionajelor
  1. (rar) eșantionare.


Traduceri

Referințe