econoamă
română
Etimologie
Din econom.
Pronunție
- AFI: /e.ko'no̯a.mə/
Substantiv
| Declinarea substantivului econoamă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | econoamă | econoame |
| Articulat | econoama | econoamele |
| Genitiv-Dativ | econoamei | econoamelor |
| Vocativ | econoamo | econoamelor |
- (în trecut) persoană însărcinată cu administrarea unei instituții, a averii cuiva etc.; administratoare.
- îngrijitoare a veniturilor unei mănăstiri.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online