efectuare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a efectua.

Pronunție

  • AFI: /e.fek.tu'a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
efectuare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ efectuare efectuări
Articulat efectuarea efectuările
Genitiv-Dativ efectuării efectuărilor
Vocativ efectuare efectuărilor
  1. acțiunea de a efectua și rezultatul ei.


Traduceri

Referințe