efectuare

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a efectua.

Pronunție

  • AFI: /e.fek.tu'a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
efectuare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ efectuare efectuări
Articulat efectuarea efectuările
Dativ-Genitiv efectuării efectuărilor
Vocativ efectuare efectuărilor
  1. acțiunea de a efectua și rezultatul ei.


Traduceri

Referințe