eflora

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză effleurer.

Pronunție

  • AFI: /e.flo'ra/


Verb


Conjugarea verbului
eflora
Infinitiv a eflora
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
eflorez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să efloreze
Participiu eflorat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) (franțuzism) a studia superficial; a frunzări o carte.


Traduceri

Referințe