emancipare
română
Etimologie
Din a emancipa.
Pronunție
- AFI: /e.man.ʧi'pa.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului emancipare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | emancipare | emancipări |
| Articulat | emanciparea | emancipările |
| Genitiv-Dativ | emancipării | emancipărilor |
| Vocativ | emancipare | emancipărilor |
- acțiunea de a (se) emancipa și rezultatul ei, emancipație.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online