emondație
română
Etimologie
Din franceză émondation.
Pronunție
- AFI: /e.mon'da.ʦi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului emondație | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | emondație | emondații |
| Articulat | emondația | emondațiile |
| Genitiv-Dativ | emondației | emondațiilor |
| Vocativ | emondație | emondațiilor |
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online