epicurism

română

Variante

• epicureism

Etimologie

Din franceză épicurisme.

Pronunție

• AFI: /e.pi.ku'rism/

Substantiv

Declinarea substantivului epicurism
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	epicurism	invariabil
Articulat	epicurismul	invariabil
Genitiv-Dativ	epicurismului	invariabil
Vocativ	epicurismule	invariabil

1. doctrină morală a lui Epicur și a discipolilor săi bazată pe teoria etică a fericirii raționale a individului.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online