epigeneză
română
Etimologie
Din franceză epigenèse.
Pronunție
- AFI: /e.pi.ʤe'ne.zə/
Substantiv
| Declinarea substantivului epigeneză | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | epigeneză | epigeneze |
| Articulat | epigeneza | epigenezele |
| Genitiv-Dativ | epigenezei | epigenezelor |
| Vocativ | epigenezo | epigenezelor |
- concepție evoluționistă care arată că în cursul dezvoltării embrionare au loc o serie de transformări succesive ale oului fecundat.
- proces de depunere a mineralelor după formarea rocilor în care sunt cuprinse.
Traduceri
Traduceri
|